Share

Tweet

Share

Share

Email

Comments

Inima marelui academician Mircea Malița a încetat să mai bată.

Matematician, fost ministru al Educației, membru în CC al PCR și diplomat de carieră, Mircea Maliţa s-a stins din viaţă în seara zilei de luni, 21 mai 2018, la vârsta de 91 de ani.

Academicianul Mircea Maliţa s-a născut la 20 februarie 1927, la Oradea, într-o familie creştin-ortodoxă. A urmat studiile liceale la Oradea, Făgăraş, Beiuş şi Bucureşti, în perioada 1937 – 1945. În Bucureşti, şi-a continuat studiile universitare la Facultatea de Ştiinţe – Secţia Matematică şi Facultatea de Filosofie (1945 – 1949), două domenii care l-au sădit din punct de vedere al caracterului şi din punct de vedere al perspectivei viitorului. În 1972 şi-a susţinut teza de doctorat intitulată “Modele matematice pentru negocieri”.

Mircea Maliţa a ocupat, printre altele, următoarele funcții: consilier al primei Misiuni permanente a României pe lângă ONU, ministru adjunct în Ministerul Afacerilor Externe, ministru al învăţământului, consilier pentru probleme externe şi ministru de stat, membru al consiliilor pregătitoare ale conferinţelor mondiale ale ONU pentru populaţie, ştiinţă şi tehnologie, pentru dezvoltare, ambasador în Elveţia şi la ONU (Geneva) şi ambasador în SUA.

A susţinut cursuri de relaţii internaţionale la Universitatea din Oradea între 1990 – 2000; cursuri şi reuniuni internaţionale la Praga, Moscova, Londra şi New York în 1991; cursuri la Academia de Studii Economice şi Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative între 2000 – 2008.

Mircea Maliţa a fost ales membru corespondent al Academiei Române în 1974, iar în 1994 a fost ales membru titular. Este preşedinte fondator al Fundaţiei Universitare a Mării Negre, membru fondator al Centrului European de Cultură din Bucureşti, membru de onoare în cadrul Clubului de la Roma, membru al centrului de studii al Organizaţiei internaţionale din Geneva.

Mircea Maliţa este omul trimis de Sadoveanu la ONU, cel care a stat de vorbă cu Picasso şi Tristan Tzara, cel care a negociat cu arabii situaţia petrolului, cel care le-a dat-o ruşilor peste nas luând poziţie contradictorie blocului sovietic la adunarea Naţiunilor Unite din 1963, întărind astfel cuvântul şi amplasarea României în cadrul organizaţiei, cel care, lăudat de Reagan, a fost numit cel mai de seamă ambasador al României la Washington, ministru al învăţământului, membru al Clubului de la Roma încă din primii ani de la înfiinţare.