Share

Tweet

Share

Share

Email

Comments

La 1 Decembrie 1918, cei peste 100.000 de participanți la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, adunați pe Câmpul lui Horea, aclamau entuziaști hotărârea de unire necondiționată și pentru totdeauna a Transilvaniei cu România.

Marea Adunare de la Alba-Iulia, constituită din 1228 de delegaţi, adoptă rezoluţia istorică de unire a tuturor românilor Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România, pe baze democratice, cu păstrarea unei autonomii locale și cu egalitatea naţionalităţilor și a religiilor, şi crearea unui singur stat naţional.

În documentul citit de Vasile Goldiş se arata că:

Rezoluția Marii Uniri citită de Vasile Goldiş
„Adunarea națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie/1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureș, Tisa și Dunăre.”

La Adunarea de la Alba Iulia s-a constituit și Marele Consiliu Naţional Român, un organism legislativ format din 200 de membri aleși și 50 de membri cooptaţi. A doua zi, acest Consiliu a ales un guvern provizoriu, în frunte cu Iuliu Maniu.

Apoi, legea unirii a fost ratificată prin Decretul-Lege din 11 decembrie 1918, de către regele Ferdinand, și votată de Adunarea Deputaţilor în şedinta din 29 decembrie 1919, în unanimitate. prin unirea Moldovei cu Țara Românească, continuat prin unirea Dobrogei în 1878, a Basarabiei în martie 1918 și a Bucovinei în noiembrie 1918.

Suprafața României Mari totaliza 295.000 km pătrați, iar populație de 16.500.000 de locuitori.