Share

Tweet

Share

Share

Email

Comments

Pandemia de COVID-19 și-a pus amprenta asupra festivităților organizare, marți, cu prilejul Zilei Naționale a Franței. Pentru prima dată după 1945, autorităţile au anulat tradiţionala defilare militară de pe Champs-Elysées pentru celebrarea Căderii Bastiliei, ce a marcat, la 14 iulie 1789, declanşarea Revoluţiei franceze.

În prezența preşedintelui Emmanuel Macron, 2.000 de militari, cu jumătate mai puţini decât în mod obişnuit la astfel de festivităţi, au defilat în Piaţa Concordiei din Paris.

Aproximativ 2.500 de invitaţi s-au aflat în tribune, iar mai bine de jumătate dintre aceștia au fost cei aflaţi în prima linie a luptei cu epidemia: personal medical, cadre didactice, casieri, poliţişti, jandarmi, pompieri, lucrători în fabrici care produc măşti sau teste.
Au fost invitaţi, de asemenea, reprezentanţi ai Germaniei, Elveţiei, Austriei şi Luxemburgului, în semn de mulţumire pentru faptul că aceste ţări au primit 161 de pacienţi francezi aflaţi în situaţie critică.

Emmanuel Macron i-a adus, cu acest prilej, un omagiu generalului Charles de Gaulle (preşedintele al Franţei între 1958-1969), cu o triplă ocazie: 130 de ani de la naştere, 50 de ani de la deces şi 80 de ani de la apelul din 18 iunie 1940 la rezistenţă în faţa ocupaţiei naziste.

Tot în această zi festivă, șeful statului franze a prezentat, de la Palatul Elysée, programul pentru viitor, la câteva zile după ce a schimbat premierul şi o parte a guvernului.

Acest discurs va da startul, potrivit analiștilor, ultimelor 600 de zile ale mandatului de 5 ani de președinte, în perspectiva scrutinului din 2022.

Macron şi noul său prim-ministru Jean Castex vor trebui să gestioneze o criză sanitară, economică şi socială care, potrivit institutului national de statistică, va arunca Franţa într-o recesiune de 9% în 2020, fără precedent din 1948.
Un foc de artificii lansat în cursul serii încheie celebrarea din acest an a Zilei Franței, în conditii speciale.