Curtea Constituţională a României (CCR) a decis că femeile trebuie să aibă dreptul de a continua activitatea până la împlinirea vârstei standard de pensionare pentru bărbaţi, în caz contrar fiind vorba de o discriminare pe criterii de sex.
Astfel, plenul Curţii Constituţionale s-a pronunţat asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 56 alin.(1) lit.c) teza întâi din Legea nr.53/2003 – Codul muncii şi ale art. 53 alin.(1) teza întâi din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
În urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.56 alin.(1) lit.c) teza întâi din Legea nr.53/2003 – Codul muncii, Curtea constatând că acestea sunt constituţionale în măsura în care sintagma “condiţii de vârstă standard” nu exclude posibilitatea femeii de a solicita continuarea executării contractului individual de muncă în condiţii identice cu bărbatul, până la împlinirea vârstei de 65 de ani.
“Pentru a decide astfel, Curtea a apreciat că încetarea de drept a contractului individual de muncă pentru femei la o vârstă mai mică decât cea a bărbatului poate dobândi valenţe discriminatorii pe criterii de sex şi încalcă dreptul la muncă al femeii, atât timp cât nu rămâne o opţiune a acesteia să înceteze raporturile de muncă la o vârstă mai mică decât bărbatul, respectiv la vârsta când poate solicita deschiderea dreptului la pensie. Prin urmare, la vârsta de 63 de ani, femeia trebuie să aibă dreptul de a opta pentru continuarea raportului de muncă până la vârsta la care legea prevede încetarea de drept a contractului individual de muncă şi pentru bărbaţi, respectiv 65 de ani, potrivit ipotezei art.56 alin.(1) lit.c) teza întâi din Legea nr.53/2003”, se precizează într-un comunicat de presă al CCR.
Curtea Constituțională a respins și excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 53 alin.(1) teza întâi din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, considerând că soluţia legislativă care prevede o vârstă de pensionare diferită pentru femei în raport cu bărbaţii este constituţională.
Decizia este definitivă şi general obligatorie şi va fi comunicată Parlamentului, Guvernului şi instanţei care a sesizat CCR, respectiv Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.
