Share

Tweet

Share

Share

Email

Comments

Biserica Ortodoxă serbează la 21 mai pe Sfinții Împărați Constantin și mama sa, Elena.

Constantin cel Mare s-a născut în orasul Naissus (Nis, Serbia) în jurul anului 274. A devenit suveran al întregului Imperiu Roman dupa învingerea lui Maxențiu și a lui Liciniu.

Cea mai însemnată realizare a Împăratului Constantin a fost Edictul de la Milano (313), prin care creștinismul ajunge să fie recunoscut de stat. Însă el va deveni religie de stat abia în timpul lui Teodosie cel Mare (379-395).

După edictul din 313, împăratul scutește Biserica de impozite, îi acordă dreptul de a primi donații și le dă episcopilor dreptul să judece pe cei ce nu doreau să fie judecați după legile statului. Totodată, va înlătura din legile penale pedepsele contrare spiritului creștinismului, precum: răstignirea, zdrobirea picioarelor, stigmatizarea (arderea cu fierul roșu).

Mama sa, Flavia Iulia Helena, s-a născut în provincia Bitinia. În anul 293, generalul roman Constantiu Chlorus, la îndemnul împaratului Dioclețian, divorțează de împărăteasa Elena. Aceasta nu se recăsătorește, ci trăiește departe de atenția publică, dar aproape de fiul său. A reușit să descopere pe dealul Golgotei crucea pe care a fost răstignit Hristos.

Împărăteasa Elena a zidit Biserica Sfântului Mormânt, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret și multe alte sfinte locașuri.

Există și mai multe tradiții populare legate de ziua de 21 mai, când se spune că este bine să nu se lucreze, pentru ca holdele și strugurii să nu fie distruși, iar până la data de 21 mai trebuie să fie semănate porumbul, ovăzul și meiul, potrivit tradiției populare.

Tot de Ziua Sfinților Împărați în calendarul popular este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constandinu Puilor sau Constantin Graur, când era interzis să se muncească, iar, prin odihna de la muncile câmpului, se credea că recoltele nu vor fi mâncate de păsări.