Share

Tweet

Share

Share

Email

Comments

Statisticile ne arată că România devine tot mai rurală, corporatiştii şi pensionarii fiind cei care migrează cel mai mult dinspre oraş spre sat. Astfel, peste 100.000 de români se mută de la oraş la sat în fiecare an, iar din rural către urban vin cu 27% mai puţini, se arată într-o analiză socio-demografică făcută de Ziarul Financiar.

Plecarea românilor la muncă în străinătate, stresul ora­şelor şi crizele economice accen­tuează un trend în­ceput în 1997: oamenii de la sate preferă să meargă să lucreze în străinătate în loc să accepte o slujbă în oraş şi de aceea numărul celor care pleacă din sat în oraş e mai scăzut, în timp ce corporatiştii încep să-şi dezvolte mici afaceri sau să-şi construiască case la ţară.

Efectele ruralizării asupra economiei

Această ruralizare nu ajută foarte mult economia, pentru că se înlo­cuieşte, de exemplu, un venit de 6.000 de lei brut dintr-un oraş dezvoltat care se consumă pe credite, combustibil şi alimente cu un venit mai redus, în timp ce alimentele de la sate provin din auto­consum.

Aproximativ 107.000 de locuitori români s-au mutat de la oraşe la sate în 2015, în timp ce mai puţin de 78.000 de oameni au plecat de la sate la oraşe, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică.

Spre comparaţie, în 1990 numărul românilor care plecau de la oraşe la sate era de patru ori mai mic, în timp ce migraţia rural-urban era de şapte ori mai mare. Cum se explică această situaţie?

Oamenii de la sate aleg străinătatea

„Dacă ne uităm la demografia celor două medii de rezidenţă, vedem că din zona rurală forţa de muncă a migrat în mare parte în străinătate în primul rând din motive economice, iar acest lucru a condus la o diminuare a potenţialului migraţiei de la rural la urban pe plan intern. Oamenii din mediul rural care au migrat au preferat să-şi maximizeze şansele mergând în exteriorul ţării decât să emi­greze într-un oraş din România“, a explicat prof. univ. dr. Mo­nica Roman, de la Departamentul de Statistică şi Econo­me­trie din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti.

Pe de altă parte, a mai spus ea, are loc o migraţie de la urban către rural în principal din două motive: primul motiv, care este valabil pentru toate grupele de vârstă, ar fi dezvoltarea unui mediu rezidenţial periurban, respectiv acele cartiere rezidenţiale care nu sunt administrativ în zona urbană, dar care au toate carcateristicile urbanului. Al doilea motiv este că are loc o migraţie din urban spre rural în rândul populaţiei vârstnice, al pensionarilor, care preferă să se retragă în zona rurală, unde au un trai mai accesibil financiar, în concordanţă cu veniturile lor.

De ce duc pensionarii la sate?

Profesorul Gheorghe Zaman, membru corespondent al Academiei Române şi director în cadrul Institutului de Economie Naţională, spune că pensionarii de la oraş se duc la ţară pentru că sunt mai mici cheltuielile de întreţinere şi confortul este mai mare.

„Pe de altă parte, sunt mulţi locuitori din oraş care îşi fac locuinţe de vară sau de vacanţă în mediul rural, ceea ce are un impact în creşterea gradului de ocupare în mediul rural, pentru că de regulă cei care îşi fac aceste locuinţe plătesc pe cineva care să le îngrijească locuinţele cât sunt plecaţi. În plus, se extind mult centrele urbane şi mulţi preferă să îşi facă locuinţe în preurban“, a mai spus Gheorghe Zaman.

Iar adesea pe lângă locuinţele din rural construite de cei care lucrează în oraşe se mai dezvoltă şi mici afaceri sau ferme pentru autoconsum. În această categorie intră şi Adrian Porfir, manager pe Europa de Sud-Est în cadrul Joris Ide, grupul care controlează producătorul de materiale de construcţii Megaprofil, care şi-a deschis în urmă cu trei ani o microfermă situată la 60 de kilometri de Bucureşti.

Declarația unui corporatist care a ales ruralul

„Am început microferma ca un hobby, iar astăzi tot ce mâncăm în casă, legume, ouă, lapte sau porc de Crăciun, consumăm numai de acolo. Acum trei ani m-am dus să cumpăr un hectar de pământ, acum avem 10 hectare şi mai lucrăm şi pământul altora. Nu sunt singurul care a făcut asta, sunt foarte mulţi oameni din multinaţionale care observă nişte trenduri şi care au ca prim reflex să se uite cu atenţie la posibilităţile din mediul rural“, a explicat Adrian Porfir, care a spus că şi-ar dori să se mute acolo, dar că nu doreşte soţia, aşa că pentru weekend şi vacanţe familia sa are un „al doilea punct de lucru“.

„Dezvoltăm ceva care încet-încet s-ar putea transforma într-un business, pentru că acolo sunt oameni care au nevoie de job. Eu am doi angajaţi care lucrează la microfermă, pentru că activitatea mea din oraş poate să subvenţioneze puţin activitatea de acolo, întrucât o microfermă nu face bani într-o primă fază“, a mai spus Porfir.

Sursa: ZF.ro