În unităţile şcolare, creşte, de la o zi la alta, un fenomen care promovează un comportament violent în rândul copiilor, cunoscut şi sub numele de bullying. Potrivit unui studiu „Salvaţi Copiii” în 2016, în şcolile româneşti, 3 din 10 copii sunt ameninţaţi cu bătaia de colegi, iar unul din patru copii a fost umilit în faţa colegilor.
Bullying-ul este definit ca fiind un comportament ostil/de excludere, de luare în derâdere a cuiva, de umilire. Uneori aceste tachinări se transformă în îmbrânceli sau chiar, în unele cazuri, în atacuri fizice.
„Cele mai severe efecte pentru copilul-victimă ţin de apariţia tulburărilor din sfera anxios-depresivă, cel mai adesea aceşti copii ajung să intre într-un episod depresiv, în cazul celor mai vulnerabili, apare şi ideea de suicid, bullying-ul fiind unul dintre cei mai puternici factori de risc pentru apariţia suicidului la vârsta adolescentului”, precizează psihologii
Pe de altă parte, Ministerul Educaţiei susţine că, potrivit ariei curriculare, problema fenomenului de bullying este abordată de mai multe discipline din trunchiul comun.
Federaţia Asociaţilor de Părinţi a cerut în nenumărate ori ministerului Educaţiei suplimentarea numărului de consilier în şcoli. În momentul de faţă, în ţara noastră, există un psiholog la 800 de elevi.
Specialiştii spun că nici în regulamentele de funcţionare ale şcolilor şi nici în strategia naţională de combatere a violenţei dintre copii, nu apare cuvântul „bulllying” şi asta din cauza faptului că pentru adulţi este mai important ca elevul agresor să fie pedepsit decât educat.
